Schengen România este, de aproape doi ani, o realitate completă: din 1 ianuarie 2025, la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria nu mai există controale sistematice asupra persoanelor, iar la aeroporturi și porturi regula se aplică încă din 31 martie 2024. Pentru cei care pleacă des în Europa, schimbarea se vede în timpul câștigat la graniță, dar câteva obligații au rămas exact cum erau. Mai jos găsești ce s-a schimbat, ce documente îți trebuie în continuare și în ce situații pot reapărea verificările.

Ce înseamnă spațiul Schengen pentru cetățenii români

Spațiul Schengen este zona în care statele participante au renunțat la controalele de rutină la frontierele dintre ele. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, din Schengen fac parte 29 de țări, cu peste 450 de milioane de locuitori. Dintre statele Uniunii Europene, Irlanda nu participă, iar controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate. În schimb, patru state din afara Uniunii fac parte din spațiu: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Pentru un cetățean român, asta înseamnă că poate trece dintr-o țară Schengen în alta fără să stea la coada de la ghișeul poliției de frontieră. Libertatea de circulație exista și înainte, din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Diferența este că, până la intrarea în Schengen, documentele erau verificate la fiecare trecere a frontierei. Alte subiecte internaționale care ating direct viața de zi cu zi a românilor găsești în rubrica extern.

Te-ar putea interesa și

Schengen România: calendarul aderării, pas cu pas

Aderarea s-a făcut în două etape. Prima a privit călătoriile cu avionul și cu vaporul. A doua, pe cea mai așteptată de șoferi și de transportatori: granițele terestre. Decizia finală a fost luată de miniștrii de interne din statele Schengen, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024, care au hotărât ridicarea controalelor la frontierele terestre interne cu și dintre România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025.

DataCe s-a schimbatPe cine afectează
1 ianuarie 2007România devine stat membru al Uniunii EuropeneToți cetățenii: drept de liberă circulație în UE
30 decembrie 2023Consiliul decide ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritimePasagerii zborurilor și ai curselor maritime
31 martie 2024Fără controale la zborurile și cursele maritime între România și statele SchengenPasagerii din aeroporturi și porturi
12 decembrie 2024Consiliul decide ridicarea controalelor la frontierele terestreȘoferi, pasageri de autocar și tren, transportatori
1 ianuarie 2025Fără controale sistematice la granițele terestre cu Ungaria și BulgariaToți cei care trec granița pe uscat

Ce documente îți trebuie în continuare

Lipsa controalelor de rutină nu înseamnă că poți pleca fără acte. Legea nr. 248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, publicată și pe site-ul Poliției de Frontieră, prevede că o carte de identitate validă, inclusiv cea electronică, este document de călătorie în statele Uniunii Europene. Pentru țările din afara Uniunii ai nevoie, în continuare, de pașaport.

Documentul trebuie să fie valabil pe toată durata călătoriei. Autoritățile din statele Schengen pot face verificări prin sondaj, în interiorul țării, pe aeroport sau în zona de frontieră, iar compania aeriană îți cere actul de identitate la îmbarcare. Un document expirat sau lipsă te poate opri din drum chiar dacă nu mai treci printr-un punct de control clasic.

Călătoria cu copiii: regulile nu s-au schimbat

Una dintre cele mai frecvente confuzii privește minorii. Intrarea în Schengen nu a modificat condițiile în care un copil poate ieși din România. Pentru familiile cu copii de școală, vacanța de vară vine adesea după examene: mulți părinți planifică o excursie în Europa abia după Evaluarea Națională la română, iar actele copilului trebuie pregătite din timp.

Potrivit articolului 30 din Legea nr. 248/2005, un minor poate ieși din țară doar însoțit de o persoană fizică majoră. Dacă pleacă doar cu unul dintre părinți, este nevoie de declarația celuilalt părinte, dată la notar, prin care își exprimă acordul. Dacă îl însoțește o altă persoană, de exemplu bunicii, este nevoie de acordul ambilor părinți, într-o declarație care cuprinde și datele persoanei însoțitoare. Declarația poate fi valabilă cel mult trei ani. Copilul are nevoie, la rândul lui, de un document de călătorie propriu, pașaport sau carte de identitate.

Când pot reapărea controalele la graniță

Codul Frontierelor Schengen permite statelor să reintroducă temporar controale la frontierele interne, dar numai ca măsură de ultimă instanță, în situații excepționale. Comisia Europeană publică lista notificărilor: pentru amenințări previzibile, controalele pot dura câte șase luni, prelungite până la cel mult doi ani, iar pentru amenințări neprevăzute, până la o lună, cu o durată totală de cel mult trei luni.

În lista Comisiei apar, în prezent, state precum Germania, Austria, Franța, Polonia, Danemarca, Suedia și Norvegia. România nu figurează printre statele care au notificat astfel de controale. În practică, dacă mergi cu mașina spre Europa de Vest, e posibil să fii oprit la granița unuia dintre aceste state, așa că actele trebuie să fie la îndemână.

Frontierele externe rămân sub control strict

Intrarea în Schengen a mutat responsabilitatea pe frontierele externe ale spațiului. Pentru România, acestea sunt granițele cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia, plus frontiera maritimă de la Marea Neagră. Aici controalele continuă pentru toți călătorii, iar securitatea flancului estic a devenit un subiect important, discutat pe larg și în analiza despre pregătirea României pentru securitate.

Mărfurile nu intră sub regulile Schengen

Schengen privește persoanele, nu mărfurile. Bunurile care vin din afara Uniunii trec în continuare prin vamă, iar pentru unele importuri au apărut chiar obligații noi, cum sunt cele descrise în ghidul despre mecanismul CBAM pentru importatori.

Sfat: Înainte de un drum lung cu mașina prin mai multe țări Schengen, verifică pe pagina Comisiei Europene dacă vreunul dintre statele de pe traseu a reintrodus temporar controale. Ține cartea de identitate sau pașaportul la tine, nu în bagaj, iar dacă ești cu un copil, ia declarația notarială în original.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre România în Schengen

De când este România complet în Schengen?

De la 1 ianuarie 2025, când au fost ridicate controalele la frontierele terestre interne. La zborurile și cursele maritime, controalele au dispărut încă din 31 martie 2024.

Pot călători în Schengen doar cu buletinul?

Da. O carte de identitate validă este document de călătorie în statele Uniunii Europene, inclusiv în cele din Schengen. Pentru Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, verifică înainte de plecare condițiile de intrare pe site-ul oficial al statului respectiv.

Mai e nevoie de declarație notarială pentru copii?

Da, dacă minorul nu călătorește cu ambii părinți. Regulile din Legea nr. 248/2005 se aplică în continuare, indiferent de destinație.

Pot fi controlat la graniță deși suntem în Schengen?

Da. Poliția poate face verificări prin sondaj, iar unele state au reintrodus temporar controale la frontierele interne, în condițiile Codului Frontierelor Schengen.

Ce țări din Uniunea Europeană nu sunt în Schengen?

Irlanda nu face parte din spațiul Schengen, iar la frontierele interne cu Cipru controalele nu au fost încă ridicate.

Despre autor

Maxim Gilda

Sunt Gilda Maxim, am 39 de ani si profesez ca jurnalist de politica. Am absolvit Facultatea de Stiinte Politice si mi-am construit cariera in redactii importante, unde am acoperit subiecte legate de guvernare, partide si politica externa. Experienta mea include interviuri cu lideri politici, analize de politici publice si relatari de la evenimente nationale si internationale. Pentru mine, jurnalismul politic inseamna responsabilitate, obiectivitate si capacitatea de a explica publicului fenomene complexe intr-un mod accesibil.

In afara activitatii profesionale, imi place sa citesc literatura de stiinte sociale, sa urmaresc documentare politice si sa calatoresc pentru a observa direct cum functioneaza diferite sisteme democratice. Cred ca intelegerea politicii necesita atat analiza teoretica, cat si contact direct cu realitatile sociale si culturale, iar acest echilibru imi sustine activitatea de zi cu zi.